Cazul nominativ

După cum probabil ați observat, substantivele în limba germană au o particulă în fața lor (numită articol) care diferă în funcție de situație. Am constatat că mulți dintre cei care învață germana nu știu regulile care guvernează aceste schimbări. La fel ca și în limba română, în limba germană substantivul are patru cazuri principale  în care poate sta: nominativ, acuzativ, dativ și genitiv. Cazul se poate identifica ușor dacă analizăm relațiile dintre cuvintele propoziției.

În cazul nominativ stă întotdeauna subiectul, cel care efectuează acțiunea (și care răspunde la întrebarea cine?)

Câinele mănâncă un os.
Der Hund isst einen Knochen.

În exemplul de mai sus câinele (der Hund) efectuează acțiunea (respectiv mănâncă), așadar se află în cazul nominativ.

După cum știm din articolele anterioare substantivele din limba germană pot fi masculine, feminine sau neutre, fiecare substantiv la rândul lui avand formă de singular și de plural.

Articolul hotărât singular, cazul nominativ, pentru substantivele masculine este der, pentru cele feminine die și pentru cele neutre das. Pentru plural este die (la toate genurile).

Tot în cazul nominativ, articolul nehotarât este ein la masculin, eine la feminin si tot ein la neutru. Articolul nehotărât nu are forma de plural.

Atenție! În dicționar substantivele se află în cazul nominativ.

Tot în cazul nominativ se află și substantivele care deși nu răspund la întrebarea cine? se situează dupa verbe copulative.  Din punct de vedere gramatical ele se numesc nume predicative dar regula de ținut minte este: substantivele așezate după oricare formă a verbului sein (a fi) și werden (a deveni) sunt în cazul nominativ.

Așadar corect este:

Er ist ein schöner Mann.

nu

Er ist einen schönen Mann.