Verbe cu modificarea rădăcinii a – ä

În limba germană există o categorie de verbe care atunci când sunt conjugate la timpul prezent, persoana a 2-a și a 3-a singular suferă o modificare a rădăcinii din a în ä. În exemplele de mai jos o să discut doar despre persoana a 2-a singular (terminația -st ) darmasina bicicletaexact aceeași regulă se aplică și pentru persoana a 3-a singular (terminația -t).

În mod normal, la verbele la care nu se modifică rădăcina, persoana a 2-a singular prezent se obține prin înlăturarea lui -en și adăugarea terminației -st.

wohnen – du wohnst (a locui, tu locuiești)
suchen – du suchst ( a căuta, tu cauți)

În cazul următoarelor verbe apare modificarea lui a în ä:

backen – du backst – du bäckst (a coace, tu coci)
blasen – du blasst – du bläst (a sufla, tu sufli)
braten – du bratest – du brätst (a prăji, tu prăjești)
fahren – du fahrst – du fährst (a merge, tu mergi)
fallen – du fallst – du fällst (a cădea, tu cazi)
fangen- du fangst – du fängst (a prinde, tu prinzi)
graben – du grabst – du gräbst (a săpa, tu sapi)
halten – du haltest – du hältst (a ține, tu ții)
laden – du ladest– du lädst (a încărca, tu încarci)
lassen – du lasst – du lässt (a lăsa, tu lași)
laufen – du laufst – du läufst (a merge, tu mergi)
raten – du ratst – du rätst (a sfătui, tu sfătuiești)
schlafen – du schlafst – du schläfst (a dormi, tu dormi)
schlagen – du schlagst – du schlägst (a lovi, tu lovești)
tragen – du tragst – du trägst (a purta, tu porți)
wachsen* – du wachst – du wächst (a crește, tu crești)
waschen – du waschst – du wäschst (a spăla, tu speli)

*wachsen are două sensuri:

  • a crește – și atunci apare transformarea din a în ä cum am arătat mai sus
  • a cerui – în acest caz nu mai apare transformarea. tu ceruiești se spune du wachst.

Können – a putea

Können se traduce în românește prin a putea, a fi în stare, a ști, a avea voie și face parte dintr-o categorie foarte importantă numită verbe modale (alături de dürfen, müssen, sollen, wollen și mögen)

El poate exprima următoarele lucruri:

  • o competență, o capacitate

Sie kann Klavier spielen
Ea știe să cânte pian. ATENȚIE! nu se traduce prin “ea poate să cânte la pian”

Er kann guț Englisch
El știe bine engleză

  • o posibilitate

In dieser Stadt kann man billiger kaufen
În acest oraș se poate cumpără mai ieftin

  • permisiunea

Kann ich kommen?
Pot să vin? (În sensul de îmi permiteți, am voie să vin?)

Sie können hier parken.
Puteți parca aici

în această situație, când este clar despre ce acțiune este vorba, verbul de mișcare poate fi omis.

Du kannst jetzt ins Bad.
Poți să te duci acum la baie

  • o propunere

Kann ich dir etwas zeigen?
Pot să îți arăt ceva?

Verbe personale si impersonale

Majoritatea verbelor (în limba germană ca și în limba română) sunt personale adică se referă la acțiuni efectuate de ființe și prin urmare pot primi subiecte la cele 3 persoane, singular și plural. De exemplu essen ( a mânca), machen ( a face), arbeiten ( a munci) etc.

Verbele impersonale se folosesc doar cu pronumele es. Din această categorie fac parte:

  • verbul geben în expresia es gibt + un substantiv în acuzativ. Se traduce prin “există”

    In dieser Stadt gibt es ein Krankenhaus.
    În acest oraș există un spital

  • verbele care exprimă fenomene ale naturii: regnen (a ploua), blitzen ( a fulgera), donnern (a tuna), schneiden (a ninge)
  • anumite verbe pot fi folosite atât în forma personală cât și în cea impersonală. De exemplu klingeln ( a suna)

    Der Mann klingelt an der Tür
    Bărbatul sună la ușă

    Es hat geklingelt
    A sunat.

Abhängen von – a depinde de

Abhängen este un verb des utilizat în vorbirea curentă și are 2 aspecte demne de luat în seamă:

  • particula ab este detașabilă
  • prepoziția von cere ca substantivul sau pronumele care urmează să se afle în cazul dativ (regulă absolută)

La prezent verbul se conjugă ca mai jos. Am adăugat câteva exemple pentru mai buna înțelegere a folosirii lui von.

Ich hänge von etwas ab
Eu depind de ceva

Du hängst von dem Wetter ab
Tu depinzi de vreme.

Er hängt von ihr ab.
El depinde de ea

Sie hängt von ihm ab
Ea depinde de el

Wir hängen von jemandem ab
Noi depindem de cineva

Ihr hängt von einem Freund ab
Voi depindeti de un prieten

Sie hängen von dem Ergebnis ab
Ei depind de rezultat

Așadar nu vom spune NICIODATĂ

Ich abhänge von etwas.

Particula ab se duce la sfârșitul propoziției indiferent cât de lungă este aceasta.

Verbe cu particula nedetasabila. Prefixul be- (1)

In limba germana verbele se clasifica dupa o multitudine de criterii. In functie de prefixul pe care unele il au se disting verbe cu particula detasabila si verbe cu particula nedetasabila.

Un exemplu de particula nedetasabila este be-.

Aceasta particula modifica sensul cuvantului initial in sensul ca actionam direct asupra lui intr-ul mod sau altul.

Dearece am recitit definitia de mai sus si nu mi se pare prea clara o sa incerc cu cateva exemple.

Particula be– se poate pune in fata unui verb:

malen  – inseamna a vopsi sau a picta

Ich male meinen Hund
Eu imi pictez cainele (in sensul ca fac un tablou cu cainele)

Ich bemale meinen Hund
Eu imi pictez cainele (in sensul ca ii dau cu vopsea pe blana)

alt exemplu este verbul kleben care inseamna a lipi

Ich klebe deine Vase, weil sie kaputt ist.
Eu iti lipesc vaza deoarece este sparta

Ich beklebe deine Vase, weil sie hässlich ist.
Eu  iti lipesc ceva pe vaza deoarece este urata. (in sensul ca pun pe suprafata ei ceva)

legen – inseamna a pune

Ich lege Käse auf meine Pizza
Eu imi pun branza pe pizza

Ich belege meine  Pizza mit Käse.
Eu pun pe pizza branza.
In acest caz, in romaneste nu este nicio diferenta. Rezultatul final e acelasi. In limba germana legen se refera la ce pun. Belegen se refera la pe ce pun. Dar belegen nu se refera la simplul fapt de a acoperi ceva cu altceva ci ceea ce pun (branza) interactioneaza (se amesteca)  cu pizza.  Daca doar acoper pizza  (cu un capac de exemplu) folosim bedecken.

decken – a acoperi (cu ceva, accentul este cu ce acoper)
bedecken – a acoperi (accentul este ce acoper)

Diese Farbe deckt besser.
Aceasta culoare acopera mai bine

Ich bedecke den Tisch mit einer Zeitung.
Eu acoper masa cu un ziar.

Particula be– se poate pune si in fata unui substantiv:

der Neid – invidia

Ich beneide dich.
Eu te invidiez.

der Spaß – distractia

Ich muss meine Freundin bespaßen.
Eu trebuie sa o distrez pe prietena mea.

die Eile – graba
sich beeilen – a se grabi

Ich beeile mich.
Eu ma grabesc.

der Ton– ton (sunet)
betonen – a accentua

Ich betone die zweite Silbe
Eu pun accentul pe a doua silaba.

Un exemplu mai putin evident este besitzen. Sitzen inseamna a sta. Besitzen inseamna (figurativ vorbind) a sta pe ceva, adica a poseda, a avea.

In concluzie, majoritatea verbelor care contin prefixul nedetasabil be– provin dintr-un alt cuvant (verb sau substantiv) asupra caruia efectuam o actiune directa.

 

 

Verbul sein – sensuri de intrebuintare

Sein se traduce prin a fi, a se afla, a avea loc.

El poate fi intrebuintat:

  • ca verb predicativ

Meine Mutter ist zu Hause. (Mama este acasa)
Das Konzert ist um 20 Uhr. (Concertul este la ora 20)

  • cat si ca verb copulativ

Mein Vater ist Arzt. (Tatal meu e medic)
Unsere Lehrerin ist nett. (Profesoara noastra este draguta)

Sein se foloseste si ca verb auxiliar de timp, servind la formarea perfectului, mai-mult-ca-perfectului  si a pasivului starii.

Mein Freund ist ins Gebirge gefahren. (Prietenul meu a plecat la munte)
Das Fenster ist geöffnet. (Fereastra este deschisa)

In constructia sein + infinitiv precedat de zu, verbul sein exprima

  • fie o necesitate

Diese Übung ist noch zu machen. (in sensul Diese Übung muss noch gemacht werden. – Mai trebuie facut acest exercitiu)

  • fie o posibilitate

Das ist schwer zu verstehen. (Asta este greu de inteles)

 

Verbul haben – sensuri de intrebuintare

Haben se traduce prin a poseda, a avea. In limba germana se foloseste in 3 situatii:

  • verb predicativ (sensul lui propriu)

Ich habe ein Auto.
Eu am o masina.

Du hast eine Wohnung
Tu ai un Apartament

Er hat ein Buch
El are o carte

Wir haben einen Tisch
Noi avem o masa

Ihr habt ein Fahrrad
Voi aveti o bicicleta

Sie haben wenig Geld
Ei au putini bani

  • verb auxiliar

In aceasta situatie se foloseste la formarea perfectului si a mai mult ca perfectului:

Er hat ein Auto gekauft.
El a cumparat o masina

Ich habe dich gestern besucht.
Eu te-am vizitat ieri.

  • exprimarea unei necesitati

Verbul haben  + infinitiv precedat de zu exprima o necesitate. Acelasi lucru se poate exprima cu verbul müssen + infinitiv (in acest al doilea caz fara zu inaintea infinitivului)

Ich habe für morgen viel zu lernen
Ich muß für morgen viel lernen.
Am de invatat mult pentru maine.